22
dec.

Daruri pentru copii la Biblioteca de weekend din Serbesti

   Posted by: Anamaria Catanoiu   in Actiuni locale

Colindatorii cu jucarii

Colindatorii cu jucarii

Vă mai aduceți aminte, dragilor, de Biblioteca privată de weekend din Șerbești? Cea pe care a prezentat-o Doina Stratton-Andrieș, fondatoarea și coordonatoarea acestui frumos proiect, la întâlnirea pe care am avut-o pe 29 noiembrie la Direcția Judeţeană pentru Sport şi Tineret? Vă mai aduceți aminte că la acea întâlnire au fost oameni de bine care au promis că o vor susține?

Am îndemnat atunci pe cei prezenți să se implice, să lege parteneriate și colaborări, să susțină demersul Doinei după posibilități. Dintre cele 40 de persoane, tineri și adulți, de la instituții publice, Ong-uri și mass-media care au ascultat povestea Doinei, Carmen Dobre, președintele Asociației Educatoarelor din România – Filiala Vrancea, și-a manifestat interesul și dorința de a susține biblioteca Doinei cu o donație de carte și jucării prin implicarea membrelor din asociație.

„Dăruiește o carte și o jucărie pentru un zâmbet” este numele campaniei de donație pe care Carmen Dobre a inițiat-o în rândul celor aproximativ 200 de membri ai asociației pentru a strânge cărți și jucării. Timp de 2 săptămâni , de pe 2 până pe 15 decembrie când s-a încheiat campania, s-au adunat câteva sute de jucării și cărți noi.

 

Bucuria darului nu se măsoară cu modernitatea, ci cu sufletul celui care dăruiește și primește

Sâmbătă, pe 21 decembrie, câțiva reprezentanți ai AEDR împreună cu membri ai Asociației Potpourri, care a susținut campania, au plecat încărcați către Biblioteca de la Șerbești unde Doina adunase pitici de grădiniță ce așteptau nerăbdători „darurile Moșului”. Atmosfera a fost așa cum ne-am așteptat, caldă, simplă, încărcată de emoție, bucurie și nelipsita modestie care se păstrează din fericire în comunitățile rurale. Cred că a fost mai mult un cadou pentru noi, să-i vedem pe toți cum se bucură de daruri, cuminte, în liniște… Am pus toate jucăriile în mijlocul bibliotecii și le-am spus să își aleagă ei ce doresc, că e mai bine așa. Erau timizi, nu îndrăzneau să se apropie și cu toate îndemnurile noastre, parcă le era rușine. Au luat câte o jucărie și vroiau să se ridice, dar i-am oprit și le-am spus că toate sunt pentru ei. Să îndrăznească și să ia câte vor, și pentru frații mai mici sau mai mari de acasă sau pentru alți prieteni și copii din vecini. Și abia atunci au început să se comporte ca orice copil care se uită la toate jucăriile, răstoarnă plasa, alege ce își dorește. I-am privit câteva minute bune cum se bucură de lucruri simple. Cadourile nu au fost „moderne”, au fost cărți și jucării de pluș, dar fericirea pe care am văzut-o pe chipul lor ne-a confirmat că nu asta a contat…

La final ne-au mulțumit cum au știut ei mai bine, cu colinde. Zece suflete de copil, cel mai mic, de 6 ani, cu papion negru „de la sora mea” și cel mai mare de 12 ani, au cântat cu mâinile adunate pe genunchi, cu ochii radiind de inocență și bucurie ca să ne dăruiască și ei ceva pentru că și noi le-am adus daruri. Am cântat și noi cu ei, adunați în cămăruța mică a lui Simion Ghinea, în jurul sobei unde Doina făcuse focul ca să le fie cald. „Acum ei rămân aici să pregătească colindele pentru Crăciun pe care o să le cântăm în biserică. Se trezesc la 5 dimineața pentru că la noi slujba începe la 6.30 că apoi oamenii stau fiecare în familie, la masă. Cum spuneți pentru cadouri?”

Mulțumimmmmmmm…….! Cel mai simplu cuvânt a fost spus însă din toată inima, la fel de timid dar sincer ca și acele priviri calde pe care în final le-au ridicat din pământ. Nu poți să nu-i săruți pe fiecare în parte, să-i îmbrățișezi și să le promiți că te întorci, să le mai aduci câte ceva, măcar din când în când. Un moment emoționant pentru toți, are te face pe tine ca adult să vrei să fii mai bun, să ajuți mai mult, să prețuiești mai presus de orice un zâmbet, simplitatea, inocența.

În febra cotidiană uităm de sensul vieții și al existenței, facem lucrurile „de etichetă”, că e la modă, că trebuie făcut că dă bine, că face toată lumea. Dacă lipsește însă sentimentul, autenticitatea gestului, dorința interioară de a face o faptă bună, atunci la ce bun tot spectacolul?

Darurile adevărate le-am primit noi, adulții care am pretins că ducem daruri la copii. La fel și lecția de simplitate, inocență și căldură sufletească. Și cum dar din dar se face rai, urăm în prag de sărbători tuturor care ne citesc acum, pe lângă tradiționalele Crăciun fericit! și La Mulți Ani!, să aibă parte de la Moș de aceleași daruri, că sunt mai trainice și nu se irosesc odată cu trecerea timpului sau modei.

 ***

N.B. Ca să vă reîmprospătez amintirile vă prezint contextul în care s-a desfășurat întâlnirea cu Doina: proiectul Conservarea şi promovarea valorilor tradiţionale locale: iniţiative publice şi private”,acel duplex de activităţi educative pentru tineri derulate de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret în parteneriat cu Asociaţia Potpourri şi caresusţine iniţiativele rurale publice şi private ce conservă şi promovează memoria locală. Prima activitate a duplexului, desfăşurată în octombrie, a avut-o ca invitată pe Drăguţa Miloiu, bibliotecar şi curator al Muzeului Etnografic de la Paltin – de sub tutela Primăriei Paltin iar cea de-a doua, din 29 noiembrie, pe Doina Stratton-Andrieș cu a ei Bibliotecă de weekend.

Ne alegem jucarii

Ne alegem jucarii

Colindam iarna...

Colindam iarna…

Mosii de la AEDR si Potpourri

Mosii de la AEDR si Potpourri

Biblioteca de weekend iarna...

Biblioteca de weekend iarna…

This entry was posted on duminică, decembrie 22nd, 2013 at 8:34 and is filed under Actiuni locale. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.

One comment

 1 

Minunat, felicitari! Mi-ati facut ziua mai frumoasa!

ianuarie 19th, 2014 at 12:51