Potpourri si a saisprezecea saptamana

A sunat alarma la telefon și săptămâna aceasta, dar nu la 5…din fericire. Călătoriile au fost mai lejere, însă nu lipsite de frumusețe și puțină nebunie, ar spune unii. Destinațiile: orașul Vittoria, o experiență inedită…cu autocarul din Focșani. Cea de-a doua escapadă: Tindari, laguna care l-a inspirat pe Quasimodo. Iar când te aștepți mai puțin și ieși pentru o plimbare în port, seara pe răcoare, dai peste ….flashmob în pas de tango argentinian.

Da, nu vă mirați, cu autocarul Robin Grup din Focșani am plecat săptămâna aceasta la plimbare prin Sicilia. E firma de la care am luat și biletele de avion și care parcurge săptămânal Italia cu bagaje și persoane dar vine și în Mesina, trece apoi prin Catania și merge până în orașul Vittoria, care e capăt de linie. I-am rugat pe Florențiu și Cătălin, șoferii, să mă ia cu ei, dacă nu îi deranjez evident. Mă gândeam că așa văd și peisajul și orașele prin care trec, dacă e cazul, și mai ales Vittoria, care e de cealaltă parte a Siciliei, sud-vest. Ca peisaj însă nu am avut ce admira decât până în Catania, pentru că autostrada merge de-alungul apei și e un peisaj mirific, dar de la Catania la Vittoria se traverseaza Sicilia și peisajul e asemenător cu câmpia noastră dar mai înverzit ce-i drept. La Catania am făcut un scurt popas pentru a prelua niște persoane, dar nu am avut timp să vizitez (oricum, Catania am văzut-o). Însă la Vittoria am făcut pauză vreo două ore, și atunci să vezi viteză! Cred că a fost cea mai rapidă vizită ca să reușesc din gară să ajung, pe jos, cum altfel, în centrul orașului și să apuc să văd ceva. Prea multe însă nu am găsit, spre nemulțumirea mea de călător înfocat și nerăbdător de bogăție turistică. Deși e marcat ca un oraș mărișor pe hartă, Vittoria e mult mai simplu și mai sărăcuț decât ce am văzut până acum. Arhitectura se vede că e veche și mai sărăcăcioasă (orașul a fost fondat în 1607 de către contesa Vittoria Colonna) dar asta îi dă defapt frumusețe orașului, pentru cine are ochi să vadă asta. Am ajuns însă în punctele centrale de interes și am fotografiat câteva catedrale impunătoare și interesante, (Biserica Madonna delle Grazie, 1754, și Teatrul Comunal, clădiri neoclasice, și Biserica Madre denumită și Biserica San Giovanni Battista, sfântul protector al orașului) am respirat puțin din aerul provincial al orașului cu aceleași străduțe înguste caracteristice întregii Sicilii și apoi am fugit la autocar, ca să nu plece fără mine. Deși nu am văzut câte mă așteptam să văd, a fost totuși o experiență extrem de plăcută, prima de acest fel, și m-am simțit bine în compania prietenilor mei din Focșani cu care am depănat fel de fel de nimicuri românești care mi-au mai potolit nițel dorul de casă. Și oricum, vă imaginați că numai eu puteam să plec de nebună cu autocarul la plimbare prin Sicilia…

Dar în contrabalans am evadat nițel și la Tindari, o localitate importantă din punct de vedere istoric din golful Patti, la o oră cu autocarul de Messina. Denumită Tyndaris în onoarea lui Tindari, regele Spartei, localitatea este puțin cunoscută de turiști și punctele de interes sunt așezate sus, pe stânca care privește spre golf și spre plaja în formă de lagună.

Sanctuarul Madonei Negre de Tindari este o clădire impunătoare, chiar pe marginea stâncii care privește înspre întreg satul de dedesubt și adăpostește statuia Madonei (Fecioarei), o sculptură antică din lemn de cedru, făcătoare de minuni, care atrage mii și mii de pelegrini care îi cer ajutorul. În spatele sanctuarului mare se află un altul, mic și foarte vechi, care oferî o frumoasă panoramă asuppra plajei ți golfului. Din vechiul Tyndaris au rămas astăzi importante vestigii arheologice: zidul de apărare al orașului, teatrul grec, bazilica, termele, câteva case cu mozaicuri prețioase. Am reușit să fur doar câteva fotografii și eu din situl arheologic pentru că timpul petrecut în Tinadri a fost limitat (1 oră jumătate) și doream să văd și celelate lucruri frumoase despre care citisem. Așa că am alergat să văd celebra plajă, laguna minunată care l-a inspirat se pare pe scriitorul Salvatore Quasimodo datorită formei pe care o are, cu micile porțiuni de apă interioare care își modifică forma în funcție de mișcarea nisipului determinată de maree. Denumită Marinello, sau marea uscată, plaja e subiect de legendă și se pare că s-a format pe locul unde un copil a căzut de pe terasa sanctuarului dar a scăpat în mod miraculos. De pe terasa unui restaurant am avut cea mai bună vedere a întregii plaje, al cărei nisip e extrem de fin și pe care mi-ar fi plăcut să-l simt sub picioarele goale. Dar, timpul prea scurt, prea cald afară și prea multe mijloace de transport pe care trebuia să le schimb ca să cobor până acolo. Mă declar totuși mulțumită că am ajuns și aici și până la urmă, să fim realiști, în viața asta nu poți vedea chiar totul.

Sau da…când te aștepți mai puțin dai peste lucruri minunate, sau dau ele peste tine, nu știu cum să spun. Mă plimbam agale prin port într-o seară, așa cum fac zilnic pentru că e răcoare și în casă nu prea mai poți sta, și chiar mă pregăteam să o iau către casă când văd un grup de vreo 30 de perosane care se instalează cu laptop și boxe și încep să danseze tango argentinian. Și cum să pierd eu așa ceva? M-am apropiat și am cerut permisiunea să filmez și numai bine că cel pe care îl bănuisem a fi instructorul de dans a explicat și motivul acestui flashmob: solidaritate față de dansatorii din Turcia și Grecia care au dansat în stradă cu măștile de gaz pe față în protest față de situația politică actuală. Tinerii și mai puțin tinerii care au dansat în port erau dansatori de la diverse școli de tango argentinian din Mesina, dar evenimentul a fost repetat și în Catania și alt orașe din Sicilia și, se pare, după cum mi-a spus Antonio, instructorul de dans, și la Biblioteca Națională a României. Rămâne să mai întreb o dată că poate m-a înșelat italiana mea și nu am înțeles bine…Oricum, o oră am stat nedezlipită de ei și i-am admirat cu câtă frumusețe tratează unul dintre cele mai frumoase tipuri de tango, într-un loc pitoresc, și evident vă atașez și filmarea care tot cu telefonul e făcută. Asta ca să scuz dinainte calitatea filmului încărcat pe You tube și site-ul Potpourri.

Deci, dragii mei, după cum vedeți, în fiecare săptămână am parte de câte ceva nou și frumos iar zilele care urmează nu vor fi mai prejos după cum se anunță chiar dacă avem și mult de muncă la CESV unde vor avea loc….alegeri importante la nivel de conducere. Dar când atmosfera e plăcută, nici o muncă nu ți se pare prea obositoare sau stresantă.

Și acum, ca să vă delectez vă las să urmăriți tangooooo monsieur!

Biserica Madonna delle Grazie si Teatrul Comunal, Vittoria
Biserica Madonna delle Grazie si Teatrul Comunal, Vittoria
Biserica San Giovanni Battista, Vittoria
Biserica San Giovanni Battista, Vittoria
Sanctuarul Madonna di Tindari
Sanctuarul Madonna di Tindari
Sanctuarul Madonna di Tindari
Sanctuarul Madonna di Tindari
Sanctuarul Madonna di Tindari
Sanctuarul Madonna di Tindari
Statuia Fecioarei Negre din Tindari
Statuia Fecioarei Negre din Tindari
Plaja lui Quasimodo si Sanctuarul Madonnei
Plaja lui Quasimodo si Sanctuarul Madonnei
Teatru grec, Tindari
Teatru grec, Tindari
Plaja Marinello, Tindari
Plaja Marinello, Tindari
Plaja Marinello, Tindari, vedere din micul sanctuar antic
Plaja Marinello, Tindari, vedere din micul sanctuar antic

2 comentarii la „Potpourri si a saisprezecea saptamana”

  1. Draga Anamaria,
    multumim pentru povestile tale extraordinare.
    Asa simtim si noi aroma Siciliei.
    Spor in tot ceea ce faci !

    Aurora

Comentariile sunt închise.