Sfaturi utile despre sanatate de la dr. Eugen Stefan

Dr. Eugen Stefan
Dr. Eugen Stefan

Ce este sănătatea? „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților” este definiţia standard din DEX cu care a început discuţia noastră de ieri la care l-am avut ca invitat pe dr. Eugen Ştefan, specialist în medicina complementară.

Deşi activitatea educativă a avut ca public principal tinerii, la discuţii au dorit să participe şi adulţi din diverse categorii profesionale şi de vârstă care îi cunosc competenţele dr. Ştefan sau care au apreciat, pur şi simplu, tema discuţiei. Am stabilit de la început un subiect care să abordeze probleme de sănătate pentru această perioadă a anului, încercând să oferim sfaturi utile şi evident, competente, care să ne ajute în menţinerea unei stări de bine a organismului.

Discuţiile care au durat aproape mai bine de două ore au fost interactive, cu întrebări şi răspunsuri, cu atmosferă degajată, non-formală, aşa cum ne-am propus. Evident tema discuţiei şi-a păstrat traiectoria stabilită dar au fost şi multe alte întrebări care au lărgit sfera de interes, dar tot din zona medicinei complementare: importanţa alimentaţiei (ce, cât şi cum să mâncăm), când este un produs privit ca medicament sau aliment, cum să ne menţinem sănătatea pielii, importanţa somnului (cât şi când să dormim sau să nu dormim), vestimentaţia adecvată, utilizarea ceaiurilor şi plantelor medicinale, ale mierii de albine şi altor produse apicole, ale uleiurilor esenţiale, beneficiile apei şi moduri de utilizare, efectele şi folosirea antibioticelor şi multe alte informaţii care au derivat de la tema principală datorită participanţilor care doreau răspunsuri la probleme personale de sănătate.

Multe mituri despre sănătate auzite la televizor sau citite şi-au confirmat sau infirmat veridicitatea, multe explicaţii logice la care nu ne-am fi gândit până acum, importanţa tratării sănătăţii ca pe o trilogie fizică, psihică şi socială pentru menţinerea unei stări de bine, de echilibru la toate nivelurile, a organismului. Sănătatea, mai importantă decât toate. Uităm adesea acest lucru şi ne mai aducem aminte de ea când deja suntem bolnavi. Preocuparea ar trebui să fie concentrată pe menţinerea acestei stări de bine şi a unei bune imunităţi a organismului care să poată lupta cu factorii endogeni şi exogeni şi nu pe tratarea bolilor.

Şi discuţia ar mai fi durat …Primul lucru când au intrat pe uşă, participanţii ne-au întrebat: De ce nu se organizează mai des astfel de activităţi? De ce nu vine şi mai multă lume, pentru că sunt lucruri extrem de utile. O parte dintre cei prezenţi şi-au luat inclusiv şi notiţe…A fost o oră nepotrivită pentru cei care lucrează şi nu au cum să plece de la servici, iar pentru elevi – mai greu cu programul de şcoală. E dificil oricum să mulţumeşti pe toată lumea…

Mulţumirile noastre calde dr. Eugen Ştefan, care şi-a găsit timp în agenda încărcată să ne accepte invitaţia şi să răspundă cu calm, seriozitate şi responsabilitate, la toate solicitările participanţilor. Cred că cea mai importantă concluzie, sau învăţătură i-aş spune eu, este aceea că ar fi bine ca sănătatea să se menţină, nu să se trateze, şi că ea trebuie abordată prin prisma celor trei dimensiuni: fizic, psihic şi social – viziune holistică care se regăseşte în special în centrul medicinei tradiţionale orientale.

Deci, fiţi optimişti, fiţi veseli, fiţi curajoşi, nici nu ştiţi cât de mult ajută sănătatea!

Dr. Eugen Stefan
Dr. Eugen Stefan
la discutii...
la discutii…

Potpourri: despre sanatate cu dr. Eugen Stefan

Dr. Eugen Ştefan
Dr. Eugen Ştefan

Sănătatea în anotimpul rece printr-un mod de viață adecvat

Dr. Eugen Ştefan, specialist în medicina complementară, va vorbi despre menținerea sănătății în perioada rece a anului. Activitatea are scop educativ şi este organizată de Asociaţia Potpourri în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret.

Invitatul Asociaţiei Potpourri, Dr. Eugen Ştefan, este de asemenea formator şi specialist în apifito-aromaterapie şi acupunctură, preşedinte al Societăţii de Medicină Ayurvedică din România, profesor şi membru în diverse comitete şi organizaţii naționale și internaționale în domeniul medical.

Scopul întâlnirii este de a informa şi a discuta cu cei prezenţi despre metode de menținere a sănătății printr-un stil de viață adecvat, utilizarea plantelor medicinale şi alimentelor medicament, despre efectele asupra sănătăţii ale apei, mierii de albine şi altor astfel de produse care pun accent în general pe beneficiile altenativelor  naturale.

Întâlnirea este non-formală, interactivă, şi va avea loc marţi, 5 noiembrie, la sediul DJST, de la ora 13.30. La discuţii sunt invitaţi tineri din licee, şcoli postliceale din Focşani, membri ONG-urilor locale, specialişti şi adulţi interesaţi de tematica discutată.

Discuţia cu dr. Eugen Ştefan este o ocazie pentru toţi de a afla lucruri noi şi utile despre modalităţile complementare de tratament care ne sunt tuturor, de fapt, la îndemână. Întâlnirea este şi un bun prilej de a explica potenţiale mituri eronate cu privire la diverse alimente, plante, produse şi metodele lor de utilizare. Este un dialog deschis în care puteţi afla răspunsuri pertinente de la un specialist în domeniu.” (Anamaria Cătănoiu, preş As. Potpourri)

 

Pentru un profil mai detaliat al dr. Eugen Ştefan vă recomandăm un interviu din Adevarul de seară Focşani:

http://adevarul.ro/locale/focsani/focsani-eugen-Stefan-expert-medicina-traditionala-1_50abb40e7c42d5a6637ee4e4/index.html

Despre Muzeul Etnografic de la Paltin, cu sufletul…

Miloiu Draguta, custode
Miloiu Draguta, custode

Îmbrăcată în tradiţionalul costum popular, aşa cum îi şade bine unui custode care veghează la comoara de obiecte şi lucruri vechi dar valoroase, adunate în timp în cele patru odăiţe ale incintei, Drăguţa Miloiu ne-a vorbit ieri, cu sufletul, despre locul ei cel mai de preţ: Muzeul Etnografic de la Paltin.

Este şi bibliotecar şi custode la muzeu, însă sufletul ei se află printre costumele populare, ştergarele, ulcelele şi mobilierul din micul ansamblu care se ascunde printre casele satului, adăpostind lucruri pe care din păcate nu mulţi dintre noi le cunosc….

Inaugurată în anul 1972, clădirea a fost concepută cu destinaţie specială pentru muzeu, după asemănarea vechilor case din Paltin dar la dimensiuni mult mai mari. Amplasat în centrul satului, muzeul găzduieşte peste 450 de obiecte, unele cu vechime de sute de ani. La intrare, în hol se află o fotocopie a primei atestări documentare, un act de donaţie datat 8 iulie 1814…

Pe masa din colţ de la DJST a aşezat frumos câteva dintre obiectele pe care le-a adus cu ea de la muzeu….”fără ele şi fără costum, ce valoare ar avea prezentarea mea? Era mai bine oricum să fie la faţa locului, aşa ar fi înţeles oamenii mai bine…” Dar ne-am descurcat şi aşa. Pe ecranul videoproiectorului am rulat câteva imagini cu muzeul şi lucrurile de acolo, dar şi o scurtă prezentare despre naşterea, istoria acestui loc şi binevoitorul care a dăruit satului această mică comoară spirituală.

Pasiunea din vocea Drăguţei a compensat restul. A povestit cu lux de amănunte tot ce se găseşte în fiecare odaie a muzeului, cum îngrijeşte şi încearcă să mai „dreagă” din obiectele care se deteriorează, cum primeşte în dar lucruri pe care sătenii le donează pentru muzeu, cu ce bucurie întâmpină, la orice oră, orice călător care doreşte să-i vadă comoara şi să-i asculte povestea. „Câte nu aş face acolo….” ne-a spus Drăguţa cu o dragoste în voce, de invidiat.

Dar deja face destule….iată câteva cuvinte prin care a încercat să contureze imaginea locaşului pe care ea îl consideră sacru pentru identitatea şi sufletul satului Paltin:

„În curtea străjuită de porţi mari, însemnate cu coarne de cerb, fântâna cu cumpănă stă alături de un scrânciob, martor nelipsit al horelor de altă dată. De pe prispă se vede bine muntele Tojan cu cireşi, salcâmi şi brazi.

Construit din bârne încheiate, cu acoperiş înalt de şindrilă, muzeul pare o uriaşă ciupercă uscată de unde se zăresc ferestrele ca nişte ochi. Are patru camere în care sunt bine rostuite obiectele după specificul lor.

Fiecare obiect are povestea lui, cineva l-a lucrat cu migdală în nopţi mari de iarnă la lumina opaiţului sau în zile lungi, păzindu-şi animalele pe dealuri şi în ochiuri de poieni…”

Emoţionantă întâlnirea de ieri, o adevărată lecţie de istorie spusă cu sufletul, o adevărată lecţie de civism şi implicare în comunitate pentru a salva valori care odată pierdute, nu mai pot fi recuperate. „Vă aştept cu drag să veniţi pe meleagurile noastre, că sunt frumoase. Oricând puteţi…” a fost invitaţia caldă a Drăguţei către toţi cei care eram acolo, şi nu numai… Mesajul ei vi-l transmit astfel, indirect, sperând că vom afla din ce în ce mai mulţi despre locurile minunate pe care le ascund satele noastre, munţii, văile şi cascadele Vrancei, şi vom înceta să fim ignoranţi faţă de propria noastră tradiţie şi identitate…

obiecte de la muzeu
obiecte de la muzeu
despre muzeu...
despre muzeu…
prezentari multimedia
prezentari multimedia
de proba, la final
de proba, la final

 

Potpourri si valori traditionale locale conservate şi promovate

Valorile tradiţionale locale vor fi promovate prin activităţi de educaţie culturală non-formală a tinerilor iniţiate de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret în parteneriat cu Asociaţia Potpourri. Invitate la discuţii vor fi Drăguţa Miloiu, curator Muzeul Etnografic Paltin, şi Doina Stratton-Andrieş, coordonator Biblioteca privată de Weekend – Şerbeşti, Vidra.

Conservarea şi promovarea valorilor tradiţionale locale: iniţiative publice şi privateeste un duplex de activităţi educative pentru tineri derulate de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret în parteneriat cu Asociaţia Potpourri şi caresusţine iniţiativele rurale publice şi private ce conservă şi promovează memoria locală.

Scopul activităţilor este de a informa tinerii şi comunitatea despre existenţa în judeţul nostru a unor „oameni şi fapte” care,  prin efort mai mult sau mai puţin susţinut de autorităţi, se străduie să păstreze vie amintirea unor tradiţii şi personalităţi vrâncene şi să ajute comunitatea din care fac parte.

Activităţile vor conţine  prezentări şi discuţii având ca invitate pe Drăguţa Miloiu, bibliotecar şi curator al Muzeului Etnografic de la Paltin – de sub tutela Primăriei Paltin şi Doina Stratton – Andrieş, fondator şi coordonator al singurei Biblioteci private de weekend din Vrancea.

Prima întâlnire va avea loc joi, 31 octombrie, la sediul DJST, de la ora 13.30, când Drăguţa Miloiu va prezenta materiale multimedia ce conţin informaţii despre Muzeul Etnografic de la Paltin.

La discuţii sunt invitaţi tineri din licee, şcoli postliceale din Focşani, dar şi membri ONG-urilor locale şi adulţii interesaţi de aceste două exemple de implicare în păstrarea şi promovarea valorilor şi tradiţiilor care ne definesc identitatea. Întâlnirile sunt interactive, non-formale şi fac parte din acelaşi proiect de tineret al DJST denumit „Valorile” şi se vor desfăşura la sediul DJTS.

 „Muzeul Etnografic şi Biblioteca de weekend sunt două iniţiative-model puţin cunoscute, din păcate, chiar la nivelul judeţului nostru. Munca pe care aceşti oameni o depun însă pentru a proteja valori tradiţionale, lucruri, obiecte, preocupări care ne definesc trecutul, este admirabilă şi demnă de cunoscut, de susţinut şi de urmat. Iniţial am dorit ca aceste activităţi  să continue şi cu o parte „aplicată” şi anume, vizite de studiu cu tinerii în aceste două locaţii, dar motive financiare ne-au determinat să rămânem doar la partea de prezentări şi discuţii. Poate anul viitor să reuşim să ajungem şi in situ. Important este măcar să trezim interesul.” (Anamaria Cătănoiu, preş As. Potpourri)

Teatru + Valoare la prima intalnire cu actrita Paula Grosu

actrita Paula Grosu
actrita Paula Grosu

După cum vă spuneam, dragii şi dragele mele, iată că ieri, joi, 24 octombrie, ne-am întâlnit la DJST cu actriţa Paula Grosu pentru prima discuţie din cadrul proiectului Teatru + Valoare.

Ne-am propus încă de la început să fie o întâlnire non-formală, deschisă, interactivă, departe de rigorile şcolare formale, tocmai pentru a sparge barierele inhibiţiilor şi…a discuta amical. Ne gândeam că mai mult de o oră nu va dura. Vorba aceea, tinerii veneau direct de la şcoală. Dar la final când am privit ceasul, trecuseră 2 ore…şi tot nu terminam. Am fost aproximativ 30 de suflete de la diverse licee şi şcoli postliceale din oraş şi spun suflete pentru că despre teatru şi valoarea lui nu poţi vorbi decât cu sufletul…Iar Paula, ca de obicei, a excelat în asta. Timbrul ei vocal a cucerit audienţa din primele momente.

Le-a vorbit despre comportamentul pe care oamenii ar trebui să-l aibă la teatru, cum ar trebui să ne îmbrăcăm, să vorbim, ce înseamnă această artă pentru un actor, câtă muncă implică, câtă emoţie şi sentiment, ce „greutate” are în formarea caracterelor, personalităţii, în dezvoltarea intelectului. Am pus mult accent pe aceasta latură educativă şi i-am incitat pe tineri să spună care e părerea, lor, dacă merg la teatru, dacă li s- a făcut o educaţie în acest sens acasă sau la şcoală, daca le-ar plăcea să facem nişte cursuri mai aprofundate pentru a descoperi teatrul altfel, într-o manieră mai practică.

La început vocile tinerilor au fost mai reticente, că aşa suntem învăţaţi din păcate, dar încet încet au început să spună deschis părerea şi păsurile lor şi concluziile au fost foarte frumoase. Ne-au orientat şi nouă abordarea întâlnirilor spre un drum pe care ne-am gândit că vrem s-o luăm dar nu contam pe acceptul audienţei. Lucrurile făcute non-formal şi practic sunt cele care îi atrag, vor ca educaţia să fie „aplicată” şi „explicată”, ceea ce nu e greu, în teorie…

La final Paula le-a recitat o poezie…cu o voce care îţi pătrunde la inimă. I-a impresionat şi au înţeles că teatrul poate şi trebuie tratat altfel, că pot învăţa multe lucruri despre care nimeni nu le-a trezit interesul aşa cum ar fi normal. La următoarele întâlniri pe care le vom stabili de comun acord, şi pe care le vom anunţa tot din timp pentru a da posibilitatea oricui să participe, o să punem accent pe metode. Adică, să recităm o poezie, să interpretăm un personaj, să urcăm pe scenă, poate să participăm la o repetiţie cândva, totul pentru a deprinde abilităţi practice şi înţelegere activă a unor fapte pe care le tratăm ca şi concepte, pentru a scăpa de inhibiţii, pentru a dezvolta gustul pentru frumos şi a modela personalitatea.

Întotdeauna am fost de părere că niciodată nu facem ce ne dorim noi, facem ce ne spun alţii, de mici, apoi la şcoală, la biserică, prietenii, familia. Nu spun că e rău, dar asta nu ar trebui să excludă gândirea proprie. Îndemnul meu a fost …să gândească singuri, şi să aleagă ce cred că e mai bine pentru ei în viaţă. Dar asta presupune să cunoşti alternativele, să le experimentezi. Proiectul nostru încercă, cu alte cuvinte, şi să-i determine să gândească învăţându-i CUM să gândească. Sperăm să reuşim…

FREE YOUR MIND, AND THE REST WILL FOLLOW…(Eliberează-ţi mintea şi restul va veni de la sine…)

discutii cu actrita Paula Grosu
discutii cu actrita Paula Grosu
discutii cu actrita Paula Grosu
discutii cu actrita Paula Grosu

Potpourri promoveaza un altfel de teatru

Un nou proiect de educaţie culturală non-formală „scoate la rampă” teatrul şi valoarea lui în formarea tinerelor generaţii. Moderatoarea discuţiilor cu tinerii va fi actriţa Paula Grosu. Proiectul este iniţiat de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret în parteneriat cu Asociaţia Potpourri.

Intitulat Teatrul+Valoare, proiectul iniţiat de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret în parteneriat cu Asociaţia Potpourri  îşi propune să abordeze prin discuţii aspecte educative care derivă din mediul şi arta teatrală şi care sunt deseori omise sau ignorate.

     Paula Grosu, actriţă la Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” din Focşani, va dezbate diverse subiecte educative care să ofere participanţilor posibilitatea de a-şi exprima propriile păreri cu privire la rolul, statutul, influenţa şi valoarea teatrului în societatea actuală şi în formarea personalităţii tinerilor.

Discuţiile vor avea loc într-un cadru non-formal şi interactiv unde sunt invitaţi tineri din licee şi şcoli postliceale din Focşani dar şi adulţii interesaţi de această tematică educativă. Întâlnirile fac parte din acelaşi proiect de tineret al DJST denumit „Valorile” şi se vor desfăşura la sediul DJTS.

Prima întâlnire va avea loc joi, 24 octombrie, de la ora 13.30.

Tuturor ne place să mergem la teatru dar de cele mai multe ori uităm bunele maniere sau codul de comportament pe care aceasta activitate socială îl implică. Cum ne îmbrăcăm, cum ne comportăm în sală, cum ar trebui să tratăm actorii, cum ar trebui să privim teatrul şi ce învăţăminte să tragem din această artă care nu este numai artă a  frumosului, ci o complexă artă educativă şi formativă este ne-explorată sau înţeleasă prea bine. Sperăm ca printr-o serie de întâlniri cu actriţa Paula Grosu, să învăţăm cu toţii să privim teatrul altfel…cu un mai mare plus de valoare.” (Anamaria Cătănoiu, preş As. Potpourri)

Potpourri participa la Caravana SEV

Andreea Floroiu, formator, prezinta SEV
Andreea Floroiu, formator, prezinta SEV

În urma unui seminar de informare organizat de Asociația “Lumea lui Pinocchio” din Panciu, în parteneriat cu Caravana SEV, Asociaţia Potpourri, alte asociații non-profit și tinerii din Vrancea au aflat despre oportunitățile și beneficiile pe care Serviciul European de Voluntariat (SEV) le oferă. 

Seminarul la care au participat şi membrii Potpourri, Olga, Costi şi Ana, s-a desfășurat duminică, 13.10.2013, la sediul Bibliotecii Județene “Duiliu Zamfirescu” Vrancea și a avut ca grupuri țintă asociațiile și fundațiile non-profit interesate de promovarea și dezvoltarea voluntariatului, dar și tinerii care aspiră la un stagiu de voluntariat în străinătate.

Evenimentul Caravanei SEV face parte din proiectul “gONG: Voluntariatul intră în scenă!”, un proiect finanțat de Comisia Europeană prin Programul TiA (Tineret în Acțiune) – Structuri de Suport SEV, derulat de Pro Vobis în parteneriat cu Asociația “A.R.T. Fusion”, Asociația “Creativ”, Asociația “Team for Youth” și Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca. Scopul Caravanei SEV a fost acela de a aduce la cunoștința participanților oportunitățile pe care Serviciul European de Voluntariat le oferă atât tinerilor care vor să devină voluntari europeni cât și organizațiilor care doresc să se acrediteze ca organizații de trimitere sau organizații gazdă.

La seminarul de la Biblioteca Județeană au participat mai multe asociații non-profit, printre care Asociația “Potpourri”, Asociația “Focul Viu”, Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice, Asociaţia “Change Your Life Style For You” și Asociația “Cărți Deschise”, dar și tineri interesați să afle mai multe detalii cu privire la stagiile de voluntariat ale SEV în străinătate. Timp de trei ore și jumătate participanții au avut ocazia să afle răspunsuri cu privire la SEV de la trei categorii diferite de persoane resursă. Prima categorie a fost reprezentată de Andreea Floroiu, formator TiA, care a ținut seminarul de informare despre SEV. Cea de a doua categorie de persoane resursă a fost reprezentată de Adina Petrea, membră a Asociației “Lumea lui Pinocchio” care a vorbit despre SEV din perspectiva unei organizației acreditate cu ani de experiență ca organizație gazdă și de trimitere a voluntarilor în stagii de voluntariat internaționale. Ultima categorie a fost reprezentată de voluntarii români (Nicoleta, stagiu SEV de un an în Olanda, încheiat) şi străini (Viola, Sara, Carla și Rosio, în prezent voluntari SEV la Asociația “Lumea lui Pinocchio”, respectiv la Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice) care au împărtășit celor prezenți din experiențele lor.

Participanții au putut astfel afla informaţii clare și concise despre tot ceea ce înseamnă acreditarea, implementarea și derularea proiectelor SEV, dar şi răspunsuri la întrebări esențiale precum: De ce sunt proiectele SEV o oportunitate pentru organizaţii/tinerii voluntari?, Care sunt beneficiile unui stagiu de voluntariat în străinătate?, Cine poate lua parte la SEV? etc.

Ce este SEV?

Serviciul European de Voluntariat sau SEV/EVS este un program al Comisiei Europene, finanţat prin programul Tineret în Acţiune (www.tinact.ro), care stimulezează mobilitatea transnaţională şi implicarea în proiecte de voluntariat a tinerilor. SEV permite tinerilor cu vârste între 18 şi 30 de ani să desfăşoare stagii de voluntariat pentru perioade de câteva săptămâni până la 12 luni în organizaţii dintr-o altă ţară decât ţara de reşedinţă. SEV promovează coeziunea socială, solidaritatea şi toleranţa între tinerii europeni, cât şi cetăţenia activă. Programul este o oportunitate de dezvoltare personală şi profesională adresată tinerilor europeni prin intermediul experienţelor de învăţare non-formală pe care le prilejuieşte voluntariatul. În urma unei astfel de experiențe tinerii îşi îmbunătăţesc sau dobândesc competenţe care îi ajută să se dezvolte şi să se integreze social. Anual, câteva mii de tineri europeni, printre care şi români, participă la stagii SEV în Europa! Mai multe detalii despre SEV și pe pagina www.voluntareuropean.ro.

Articol scris de Olga Unguru, membru Potpourri

Voluntari SEV romani si italieni
Voluntari SEV romani si italieni
Carla, noul voluntar SEV italian in Panciu
Carla, noul voluntar SEV italian in Panciu
Adina Petrea (stanga), As. Lumea lui Pinocchio-Panciu
Adina Petrea (stanga), As. Lumea lui Pinocchio-Panciu

Potpourri si personalităţi vrancene „reinviate” de elevi voluntari

     

Preagatirea evenimentului cu voluntarii
Preagatirea evenimentului cu voluntarii

Personalităţi din diverse domenii de activitate, care şi-au lăsat amprenta asupra oraşului şi judeţului nostru de-a lungul vremii, vor fi „readuse la viaţă” de tineri voluntari, printr-o activitate de informare şi educaţie non-formală, iniţiată de către Asociaţia Potpourri, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret  şi focsaniulvechi.ro.

Intitulată „Personalităţi vrâncene şi aportul lor de valoare în judeţul Vrancea”, activitatea iniţiată de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, Asociaţia Potpourri şi focsaniulvechi.ro. face parte dintr-un proiect de tineret, mai amplu, al DJST, denumit „Valorile”. Scopul iniţiativei este de a readuce în prim planul atenţiei personalităţi născute în judeţul Vrancea, mai mult sau mai puţin cunoscute de către comunitatea locală, care au avut o influenţă sau contribuţie notabilă în dezvoltarea diverselor domenii de activitate.

      Tinerii voluntari sunt elevi în mai multe licee, şcoli generale şi postliceale din Focşani, partenere DJST Vrancea. Ei vor avea sarcina de a „reînvia” personalităţile vrâncene dar şi de a reprezenta valori abstracte ca dreptatea, adevărul, onestitatea,… printr-o interpretare originală, creativă şi personală, îndrumaţi de profesori cooordonatori.

„Decorul” va fi animat de imagini ale Focşaniului de altădată puse la dispoziţie de focsaniulvechi.ro pentru a recrea atmosfera provincială, de o frumuseţe şi valoare aparte, care trezeşte şi astăzi sentimente de melancolie în sufletele focşănenilor.

Activitatea se va desfăşura în luna noiembrie şi se adreseaza tuturor categoriilor de public.

Prin această activitate ne dorim să creştem gradul de conştientizare a comunităţii vrâncene asupra oamenilor importanţi care au adus plus valoare în judeţul nostru şi nu numai. Este o metodă de informare şi educaţie în acelaşi timp, adresată atât elevilor cât şi tuturor celorlalte categorii de public, care ar trebui să cunoască cel puţin numele cele mai sonore ce merită atenţia şi respectul tuturor. Sperăm să vină cât mai mult public care să demonstreze prin prezenţă şi interes că trecutul contează iar valoarea este recunoscută şi apreciată.” (Anamaria Cătănoiu, preş As. Potpourri)

POTPOURRI în “Orasul sigurantei pentru copii si tineri”

Astăzi, 2 octombrie, Asociaţia POTPOURRI a participat în calitate de partener la “Oraşul siguranţei pentru copii şi tineri”, activitate organizată de Inspectoratul de Poliţie Judeţean  Vrancea – Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii în colaborare cu Serviciul Rutier, Serviciul de Ordine Publică şi Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret.

Iniţiată în scopul prevenirii delincvenţei juvenile, activitatea desfăşurată în cadrul evenimentului „Săptămâna prevenirii criminalităţii” în Grădina Publică din Focşani, în intervalul orar 11.30-13.00, a reunit în calitate de parteneri Primăria muncipiului Focşani, Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu”, Asociaţia Potpourri, Asociaţia “Change Your Life Style For You”, Şcoala Postliceală “Carol Davila”, Şcoala Postliceală “Hippocrate”, Penitenciarul Focşani, C.P.E.C.A., A.N.I.T.P. – Centrul Zonal Galaţi, Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, I.J.J. şi I.S.U. Vrancea, mass-media şi elevi voluntari de la unităţile de învăţământ din Focşani: colegiile Cuza şi Unirea, Pedagogic, Arte şi Sportiv.

Ideea “oraşului”, ajuns la a doua ediţie pe plan local (prima a fost organizată anul trecut, tot în Grădina Publică) a fost ca fiecare instituţie să amenajeze un punct de informare şi să-şi prezinte activitatea elevilor şi tuturor celor care erau interesaţi. Pe lângă instituţiile mai sus menţionate care au avut standuri cu reprezentanţi de la instituţie, elevii voluntari au improvizat şi stand de prezentare pentru Consiliul Judeţean al Elevilor şi Muzeul Vrancei. Timp de o oră şi jumătate mai multe clase de liceeni dar şi elevi de şcoală generală, cu profesori coordonatori, au vizitat “oraşul”, au primit legitimaţii de “cetăţeni” şi au plecat cu informaţii preţioase despre rolul şi activitatea instituţiilor de stat şi nu numai.

Pentru mulţi tineri, mai ales liceeni, întâlnirile pot echivala cu mici sesiuni de informare care să le ofere o imagine despre diverse tipuri de profesii, ghidându-i mai departe, în viitorul apropiat,  către alegerile universitare. De fapt acesta este şi câştigul şi atuul activităţii, de a reuni mai multe instituţii în acelaşi timp, permiţând elevilor să obţină concomitent informaţii de bază de la surse directe, ceea ce în mod normal ar fi poate mai dificil de  realizat.

Per total, în ciuda frigului îndurat, organizatorii şi participanţii s-au declarat mulţumiţi iar concluziile finale şi decernarea diplomelor va avea loc vineri, la sediul Direcţiei de Sport şi Tineret.

Olga si Costi, membri Potpourri la activitate
Olga si Costi, membri Potpourri la activitate
Monica Manolache (stanga), organizator
Monica Manolache (stanga), organizator
Vizitarea standurilor
Vizitarea standurilor
Vizitarea standurilor
Vizitarea standurilor

 

Potpourri si ultimele trei saptamani in Sicilia

Da, ultimele….20, 21, 22. Când au trecut? Nu ştiu. Cum au trecut? MINUNAT! Şi dureros în acelaşi timp. Vă spuneam că sunt săptămânile mele de vacanţă şi că o să călătoresc prin Sicilia, dar o să mă întâlnesc mai mult şi cu prietenii mei pentru că trebuie să profit de ultima sută de metri, să-i privesc în ochi, să ne zâmbim, să dansăm, să ieşim împreună la mare, la îngheţată. Prin internet sau la telefon nu se pot face lucrurile acestea…

V-am invitat ultima dată să călătoriţi cu mine prin Sicilia, prin locurile pe care nu am avut timp sau nu era momentul să le vizitez, dar care au fost spectaculoase: Insulele Eoliene şi vulcanul Stromboli, Cheile Alcantara, Palermo, Siracuza şi câteva dintre oraşele pe care le mai văzusem dar mi-a fost drag să mai merg o dată: Catania, Taormina, Milazzo, Cefalu.

Revenim la ora 5 şi chiar devansăm, că a fost şi 4 de câteva ori….dar ca să prinzi autocarul sau vaporul, ce nu face omul…prima destinaţie, Insulele Eoliene – insula cu vulcanul Stromboli. Însă am luat vaporul care face ocolul tuturor celorlalte insule Eoliene ca să le vedem măcar puţin, chiar şi de pe navă: Volcano, Lipari, Salina, Panarea. Mai sunt două insule mai mici, Alicudi şi Filicudi, dar acolo nu am ajuns fiindcă nu erau în drumul nostru spre Stromboli. Insulele sunt incredibil de frumoase, un peisaj indescriptibil care răsare în mijlocul Mării Tireniene şi care la apus îţi taie răsuflarea. Trei ore şi jumătate de drum a meritat fiecare minut. Nu degeaba arhipelagul, un complex natural extraordinar, alcătuit din cele 7 insule formate dintr-o serie de cratere, este astăzi înscris printre locurile declarate de UNESCO Patrimoniu al Umanităţii. Vulcanul Stromboli este încă activ şi multă lume spune că este mai frumos decât Etna (acolo din păcate nu am mai ajuns). Insula este un mare con vulcanic care fumegă mereu iar arhitectura urbană este aparte, cu străduţe înguste şi case albe cu albastru, unde agroturismul este în floare. Peste tot restaurante, magazine, boutique-uri, tarabe cu suveniruri şi oferte de …divertisment. Ca să mergi la Stromboli şi să te bucuri de spectacolele naturale trebuie să stai măcar o noapte. Aşa am făcut şi eu şi nu am regretat pentru că am ales să merg cu barca cu motor noaptea, să înconjur jumătate de vulcan şi să ajung la Sciara del Fuoco, un perete larg şi abrupt cuprins între două creste stâncoase unde se prăvăleşte în mare materia vulcanică. Am stat în barcă vreo jumătate de oră pentru a vedea erupţiile vulcanice (care din fericire au fost 12 în seara aceea!) şi care noaptea se văd splendid. Splendid, într-adevăr, şi e ceva ce la Etna nu aş fi văzut acum. Localnicii vorbesc despre vulcan cu respect şi îl denumesc Idu, îl salută şi îi mulţumesc de fiecare dată când ies în larg, pentru că datorită lui şi turismul merge bine şi oamenii au din ce trăi. Am fost încântată de tot ce am văzut deşi am regretat celalată opţiune de a urca pe munte, chiar pe marginea craterului, cu ghid şi cu echipament corespunzător. Drumul însă dura 6 ore şi pecarea era tot seara, de la 6 la 12 noaptea. Era destul de anevoios urcuşul iar afară era foarte cald. Şi eu eram deja obosită…dar merită din plin această variantă şi data viitoare ştiu ce am de făcut…de aceea vă spuneam că ai nevoie de două nopţi, să ai timp să le faci pe toate. În plus, ziua am bătut insula în lung şi în lat, printre case, străduţe, flori, oameni, apă, plajă, bărcuţe. Unele lucruri, dragii mei, însă, trebuie trăite ca să le poţi simţi, poate cuvintele mele nu sunt destul de elocvente şi tot ce scriu apare ca simple fraze. Dar ca să respiri aerul curat, să te trezeşti dimineaţa şi pe terasă priveliştea să îmbine marea de o parte cu măreţia vulcanului de alta, un tot comun care dăinuie solitar în mijlocul apei, asta nu ştiu dacă o pot descrie aşa cum trebuie. Oricum, este un loc unde sper să mă întorc într-o zi, ca să ajung în vârf…

Destinaţia numărul doi: Cheile Alcantara. Lângă Taormina, o limbă de lavă aruncată dintr-un crater mai mic al Etnei şi-a croit drum până la mare şi în contact cu apa s-a solidificat. Apoi, de-a lungul mileniilor, un curs de apă a tăiat limba de lavă până când a format albia unui fluviu. Spre final de drum, râul a întâlnit în cale roci mai friabile din care apa a reuşit să formeze un canion cu forme extraordinare. Aceasta este povestea Cheilor Alcantara, denumite şi Marele Canion din Sicilia, care se întinde pe 14 km din care vizitabile sunt vreo 600 de metri amenajaţi pentru turişti, care pot merge de-alungul cheilor, în zona cea mai spectaculosă. Şi aici oferta de divertisment e mare, poţi face trekking, rafting cu pluta, evident cu ghizi, poţi degusta aşa cum am făcut şi eu, produse tradiţionale, poţi face baie şi plajă, dacă apa nu este foarte rece (ceea ce e mai greu…că e rece ca gheaţa mereu, din punctul meu de vedere) sau poţi închiria echipament special (cizme foarte înalte) să te plimbi prin apă de-alungul cheilor când apa nu e foarte adâncă. Oricum, deosebit locul şi natura pentru că totul este rocă vulcanică, deci neagră şi, oricum, zona a fost declarată Parc Fluvial Regional pentru că mai sunt şi alte puncte de interes care alcătuiesc tot acest parc natural.

Palermo: regina Siciliei. Oraşul de pe coasta tireniană are o poziţie geografică şi un peisaj de invidiat. Ca să nu mai vorbim despre cât de bogat în importante mărturii artistice şi istorice. O zi întreagă am alergat la propriu pentru că oraşul este foarte mare şi vroiam să văd cât mai mult. Am început cu oraşul arab şi normand, cel mai îndepărtat de centru. Ştiam că aici sunt cel puţin două lucruri care trebuie văzute: Mănăstirea Capucinilor, impresionantă pentru catacombele sale unde erau depuse, între anii 1600 şi sfârşitul anilor 1800, cadavrele palermitanilor bogaţi. Sunt mai mult de 8000 de corpuri, dintre care unele mumificate, îmbrăcate cu hainelelor cele mai bune, împărţite după sex şi categorie socială. Evident, în mănăstire nu sunt expuse toate 8000, dar vă spun că e suficient ce am văzut şi ce am mirosit, ca să mă impresioneze. E un loc unde meditezi profund la viaţă şi moarte…De aici am fugit la Palatul Normanzilor, cu o istorie care îmbină urme romanice, arabe şi bizantine. Iniţial castel construit de arabi, regii normanzi l-au transformat mai târziu în palat regal. Înăuntru, Capela Palatină, o bazilică în mozaic pe fond de aur, ascunde cele mai splendide decoraţiuni din întrega artă bizantină. TREBUIE văzut! Mai sunt câteva palate şi biserici vechi şi frumoase în această zonă, dar nu am reuşie să le văd chiar pe toate…Am fugit către inima oraşului, aria centrală a zonei baroce, unde se află piaţa I Quatro Canti sau „crucea de străzi” care împarte oraşul în patru cartiere şi care este străjuită de palate care suprapune stilurile ionic, doric şi corintic. Tot în zona barocă am vizitat Domul sau Catedrala, la fel de impresionantă ca şi Palatul Normanzilor, Piaţa Pretoria cu două biserici specatculoase- Santa Caterina şi San Giuseppe, Palatul Senatorial, Fântâna Pretoria (denumită şi „fântâna ruşinii” datorită statuilor nude care au provocat scandal), Piaţa Bellini, strada Maqueda cu palate şi biserici baroce, şi câte şi mai câte. Ultima zonă vizitată au fost Kalsa şi Loggia, două dintre cele patru cartiere ale oraşului vechi unde se mai găsesc principalele monumente din perioada aragoneză, la încrucişarea dintre Evul Mediu şi Renaştere. Piaţa Marina, poate cel mai romantic colţ din Palermo, unde se află exotica Grădină Garibaldi şi multe palate, Oratoriile San Lorenzo şi Santa Cita care ascund opere de Caravaggio, Palatul Abatellis care adăposteşte astăzi Galeria regională Siciliană, cea mai mare colecţie de picturi şi sculpturi din regiune şi multe alte biserici, mărturii arhitecturale sublime.

Nu am putut vedea tot pe îndelete într-o singură zi, e adevărat, dar câteva puncte importante şi atmosfera generală a oraşului am reuşit totuşi să bifez pe lista mea de călătorie. Tot spun că o să am timp altădată să mă întorc, să termin ce am început…

Ultima destinaţie nouă, despre care nu v-am povestit până acum, e Siracuza. Despre celelalte v-am vorbit când le-am vizitat prima dată, nu mai are rost să vi le reiau. Vă obig aşadar, în mod subtil, să citiţi, sau să recitiţi, articole mai vechi, ca să vă reîmprospătaţi lectura. Prin urmare, după cum vă spuneam, fascinaţia Siracuzei e legată de lumea clasică, de Arhimede, Teocrit, Epicarm şi de impunătoarele monumente care demonstrează puterea civilă şi militară. Oraşul, ca toate celelate se împarte în oraşul vechi, prelungit spre mare pentru a crea două porturi sigure, separate de Insula Ortigia, şi oraşul modern, care care păstrează importante vestigii ale lumii antice. Nucleul urban mai vechi se află în Insula Ortigia, unde se păstrează vestigiile primelor construcţii din perioada greacă şi unde am vizitat Castelul Maniace, un eficace bastion militar şi exemplu de arhitectură militară chiar pe marginea apei, templul lui Apollo, Domul şi Piaţa Domului, Piaţa Arhimede cu fântâna lui Artemis în mijloc, strada Maestranza care ne conduce în cartierul medieval, Palatul Bellomo şi multe alte biserici, palate şi clădiri impunătoare care se înalţă dintre străduţele mici şi cochete, foarte curate, ale micii insuliţei. Cum se spune, în sticluţe mici se ţin esenţele tari. Cam aşa e şi cu insuliţa Ortigia, e totul concentrat pe o suprafaţă mică dar ca să guşti frumuseţea locului îţi trebuie timp, răbdare şi dorinţă de a cunoaşte tot. Cum timpul este cel care îmi lipseşte mere, a trebuit să renunţ la plăcerea de a mă plimba în linişte prin Ortigia ca să pot ajunge şi în oraşul modern care adăposteşte la rândul lui multe comori: Parcul arheologic din Neapolis, zona cea mai reprezentativă a anticului oraş grecesc care uneşte Teatru grec, Amfiteatrul roman şi Altarul lui Ieronie, latomia Paradiso cu Urechea lui Dionysos. Nu ştiu de unde să încep să vă descriu, aşa că vă spun mai simplu: de văzut, mai ales pentru cei care sunt interesaţi de partea de arhitectură şi arheologie, altfel poate vi se pare o mare de bolovani…Celălalt punct de interes pe care am reuşit să-l mai văd tot în oraşul modern a fost Latomia Capuccinilor, cea mai veche şi mai frumoasă dintre latomiile Siracuzei care e astăzi redeschisă publicului spre vizitare cu un program limitat. Acum mă înţelegeţi de ce am fugit dintr-o parte în alta… Oricum, despre latomii vă pot spune că sunt spectaculoase, cuvântul înseamnă în greacă „piatră tăiată” şi reprezintă foste cariere de piatră, enorme blocuri de stâncă suprapuse, adevărate acoperişuri susţinute de stâlpi naturali, grote, toate demonstrând că forma lor derivă de la o tehnică de săpare în căutarea venei mai bune a stâncii. Multe dintre grote serveau drept închisoare pentru prizonieri unde conversaţiile se puteau auzi uşor pentru că şoaptele erau amplificate de conformaţia specială a carierei, cum este cazul Urechii lui Dionysos.

Şi cam gata şi cu Siracuza, aşa, foarte pe scurt de fapt din toate, ca să vă faceţi o idee despre „jurnalul meu de bord” de prin Sicilia. O parte importantă a vacanţei mele dar nu cea mai importantă. Pentru că nu pot să afirm că plimbările nu au fost însoţite de nodul în gât dinaintea plecării. Fapt pentru care le-am şi alternat: plimbări, ieşiri cu prietenii, seri de milonga (tango) la Mesina şi la Villa, organizate de prietenii mei, Valerio, Antonio şi Domenica, lecţii de tango cu Valerio, plajă şi baie la Capul Peloro, ca să simt şi eu că este vară.

Ultima zi a fost dedicată rămasului bun. De dimineaţă am început cu vizitele, întâlnirile cu prietenii, telefoanele pentru cei cu care nu m-am putut vedea sau mesajele pe facebook. Întâlnirea cu colegii de la CESV a fost frumoasă dar şi dureroasă şi nu m-am putut abţine să nu scap câteva lacrimi. Am luat prânzul cu toţii la sediu, pentru ultima dată, şi mi-au făcut un cadou care să-mi amintească de ei şi de toată perioada care am lucrat-o şi am trăit-o împreună. Evident, promisiuni făcute să ne vizităm şi să continuăm să lucrăm împreună la proiecte. Nici nu s-ar putea altfel…vă mulţumesc, dragii mei, pentru toată căldura cu care m-aţi primit! Şi sper să ne revedem curând!

Mari Angela, Pepe, Maria şi Laura careau terminat anul universitar şi au plecat la părinţii lor în Corsica, Valerio, Salvo, Rosario, Nini şi Franca, Dino, Angela, Nella….cu  fiecare o cafea, o granita, o îngheţată, un pahar de vorbă, îmbrăţişări, regrete vizibile sau mai puţin vizibile, ochi plecaţi, vorbe optimiste, promisiuni, contacte schimbate …în fine, ştiţi cum sunt despărţirile, grele tare. Dar trebuia şi ştiam că va veni şi ziua aceasta…

***

Acum sunt acasă, am scris ultimul articol…şi apoi continui. Chiar dacă Jurnalul Follow me in Sicily s-a încheiat ca transmisiune directă, avem de lucrat la produsele acestui stagiu, la care am început cu Mari Angela încă de când eram în Mesina, şi sper să ne ajute Dumnezeu să le terminăm. Şi apoi alte idei de pus în practică…prieteniile, relaţiile, proiectele, toate se întreţin ca să rămână vii.

Aşa că acum la final, după ce v-am purtat prin tot acest periplu sperând să trăiţi alături de mine şi personal şi profesional, după ce aţi văzut schimbările de stil, de ton, de atitudine din articolele mele, pe care vă avertizez că nu intenţionez să le modific în nici un fel, vă fac o invitaţie, pe care o puteţi lua şi ca pe un sfat: urmaţi Potpourri, oriunde s-ar găsi! (Follow Potpourri, wherever it may be!)

Oriunde s-ar afla, Potpourri vă va purta cu el…în lumea largă şi înapoi…

A piu tardi!

Insula si vulcanul Stromboli
Insula si vulcanul Stromboli
Insula si vulcanul Stromboli
Insula si vulcanul Stromboli
Insula Stromboli, arhitectura urbana
Insula Stromboli, arhitectura urbana

 

Cheile Alcantara
Cheile Alcantara
Cheile Alcantara
Cheile Alcantara
Catedrala din Palermo
Catedrala din Palermo
Capela palatina din Palatul Normanzilor, Palermo
Capela palatina din Palatul Normanzilor, Palermo
Biserica Santa Caterina, Palermo
Biserica Santa Caterina, Palermo
Piaţa Domului, Siracuza
Piaţa Domului, Siracuza
Teatrul grec, Siracuza
Teatrul grec, Siracuza